Caz fără precedent în justiția ialomițeană! Șase inculpați într-un dosar de fraudă bancară, au primit despăgubiri din partea Curții Europene a Drepturilor Omului în valoare de 14.400 de euro. Dosarul s-a judecat inițial la Tribunalul Ialomița și apoi la alte trei instanțe. Pentru că și-au primit sentințele după 10 ani, inculpații au invocat principiul depășirii unei durate rezonabile a procedurilor.
Statul român plătește despăgubiri de 14. 400 de euro
În anul 2003, Parchetul Național Anticorupție de la acea vreme a trimis în judecată 16 inculpați, angajați ai Băncii Comerciale Române din Țăndărei pentru săvârșirea infracțiunii de acordare de credite ilegale. Procesul a început în același an la Tribunalul Ialomița și s-a finalizat în 2013, printr-o hotărâre de condamnare dată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Din cei 16 incuplați, 6 au fost condamnați în regim de detenție, ceilalți primind pedepse neprivative de libertate. După finalizarea cauzei, cei șase inculpați s-au adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, cerând statului român despăgubiri de 14.400 de euro. Motivul invocat în fața judecătorilor europeni a fost tergiversarea procesului: ”În primul rând, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu cenzurează hotărârile instanțelor din România. Ea judecă în ce măsură aceste instanțe au aplicat dreptul intern, au respectat principii generale de judecată (…). În privința acestui dosar, el a durat 10 ani. Șase inculpați au cerut despăgubiri de la statul român, având în vedere că procedurile după care au fost judecați au durat așa de mult timp. Principiul invocat a fost acela al depășirii unei durate rezonabile a procedurilor. Practica Curții Europene a Drepturilor Omului și indicațiile date guvernelor țărilor membre ale Comunității Europene este în sensul ca procedurile judiciare să se desfășoare cu celeritate, atât din partea organelor judiciare care aplică legea, dar mai ales să fie prevăzute proceduri rapide chiar în normele de drept din fiecare țară”, a explicat judecătorul Ion Toma, președintele Tribunalului Ialomița.
Viciul procedural, cauza tergiversării dosarului
Plata despăgubirilor în urma hotărârii date de CEDO a fost imputată de statul român magistraților care au judecat acest dosar, și anume celor de la Tribunalul Ialomița, DNA, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție: ”Inspecția judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat date de la toate instanțele implicate în acest dosar (…). Concluzia a fost că nu se poate reține grava neglijență sau culpa magistraților. Din ce motive? Poziția inculpaților a fost tot timpul de tergiversare a soluționării cauzei prin diferite șicane care au fost la limita legii. Au depus documente că sunt bolnavi, au solicitat termene ca să-și angajeze apărători, s-au efectuat expertize, s-au invocat excepții de neconstituționalitate care la acea vreme duceau la suspendarea cauzelor până la soluționarea de către Curtea Constituțională. Toate acestea au dus la tergiversarea cauzei și se datorează nu neapărat judecătorilor, cât mai ales sistemului, așa era procedura penală la acea vreme”, a mai adăugat judecătorul Ion Toma, președintele Tribunalului Ialomița.
Procedura penală de la acea vreme făcea așadar mai dificilă pronunțarea unei condamnări, deoarece existau trei grade de jurisdicție: fond, apel și recurs. Tocmai din acest motiv, procedura a fost schimbată, iar Noul Cod de Procedură Penală prevede acum doar două grade de jurisdicție. Ca atare, statul român a trebuit să își adapteze sistemul de justiție, astfel încât să permită soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Pe de altă parte, un dosar trebuie soluționat fără a se încălca dreptul la apărare al părților, dreptul contradictorialității, iar judecătorul trebuie să fie atent cum aplică normele procedurale, în așa fel încât să nu aducă atingere acestor principii. Cazul funcționarilor bancari care au oferit credite în condiții ilegale, cărora statul român trebuie să le acorde despăgubiri record, este singular la nivelul județului Ialomița.
0 comments